Când tăcerea nopţii trece
Prin singurătatea mea,
Vine el, îi spun să plece
Nu-s decât o simplă ea.
Mâna-mi trece-aşa uşor
Prin a pletelor şuviţe,
Cu dulci şoapte de amor
Ne unim două guriţe.
Şi îi simt profund fiorul
Dragostei ce mă-nveleşte,
Dulce mi-e în vis amorul
Clipa mă ademeneşte.
Nebunaticul meu gând
Ce se joacă, hoinăreşte,
Mă minte parcă râzând
Spunându-mi că mă iubeşte.
Tunetul din depărtare
Mă trezeşte dintr-un vis,
Am rămas c-o sărutare
Şi un gând în manuscris.
Gabriela Nenciu Drăghici
Poezie din cartea Sentiment A Dragoste-n cuvinte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu