Pentru totdeauna
„Pentru totdeauna!” – poate-nsemna „mâine”,
„Pentru totdeauna!” – poate-nsemna „DOI”...
Dar ce mai contează – „mâine” sau „poimâine” –
Când un sloi de gheaţă zace între noi?!
Eu zâmbesc aiurea, tu zâmbeşti buimacă,
Chipurile, parcă, ni-s cioplite-n stâncă...
Vocea mea-i stridentă – vocea ta e seacă
Şi-ntre noi, căscată, stă o râpă adâncă.
Cine-i primul care s-a răcit, deodată?
Cine-i cela ce, întâi, s-a plictisit?
Asta nu vom şti-o, poate, niciodată –
Ştiu doar că năprasnic şi-adânc te-am iubit.
Cine pentru cine doar un moft a fost?
Dar, pentru reproşuri, timpu-i prea târziu...
În încrâncenare, cred că n-are rost
Să ţintuim clipa ceasului pustiu.
„Pentru totdeauna! ” – putea-nsemna „mâine”,
Putea să însemne totul sau nimic...
Dar ce mai contează „mâine sau „poimâine”? –
Azi, când sloi de gheaţă stă, tăcând chitic,
Între două trupuri ce păreau sudate
Pentru veşnicie – ce-o fi-nsemnând ea! –
„Te iubesc” sunt, astăzi, cuvinte ciudate –
Cum ciudată-mi pare chiar făptura ta.
... ”Pentru totdeauna! ” – poate-nsemna „mâine” –
Vorbe ce-mi evocă secetă-n grădini...
Dar ce mai contează „mâine” sau „poimâine”? -
Când, de fapt, iubito, suntem doi străini...
Boris Ioachim
Poezia din Cartea Sentiment A Dragoste-n cuvinte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu